Calendarul biodinamic

Maria Thun (n. aprilie, 1922, Germania; m. februarie 2012) a fost o figură centrală a agriculturii biodinamice. Tatăl ei avea o mică fermă, unde, în copilărie, ea și ceilalți frați dădeau o mână de ajutor. În anii 1940, l-a întâlnit pe viitorul ei soț, Walter Thun, datorită căruia a putut intra în contact cu principiile agriculturii biodinamice.

Pornind de la ,,Cursul pentru agricultori” al lui Rudolf Steiner și studiind apoi calendarul astronomic de la Goetheanum, Maria Thun a descoperit că Luna trece o dată la fiecare două sau trei zile printr-o altă constelație a zodiacului, ceea ce a determinat-o să-și aprofundeze cercetările, în relație cu modul diferit de germinare al semințelor și de dezvoltare ulterioară a plantei, în funcție de poziția Lunii pe cer. Experimentele ei au durat ani de zile, dar concluziile rezultate au dat naștere Calendarului Biodinamic, lucrare tipărită anual de peste 50 de ani.

Rudolf Steiner a arătat, în Cursul său, legătura dintre forțele cosmice și creșterea plantelor, iar din observațiile M. Thun reiese, detaliat, influența ritmului sideral al Lunii asupra fiecărei părți a plantei: rădăcina, frunza, floarea, fructul. Putem avea, așadar, un ghid cosmic pentru cele mai bune perioade de însămânțare, plivire, recoltare, în funcție de natura fructului. Astfel, când Luna se află:

– în constelațiile de Pământ (Taur, Fecioară, Capricorn) – este o perioadă bună pentru dezvoltarea Rădăcinilor;

– în constelațiile de Aer (Gemeni, Balanță, Vărsător) – este o perioadă a Florilor;

– în constelațiile de Apă (Rac, Scorpion, Pești) – este o perioadă a Frunzelor;

– în constelațiile de Foc (Leu, Săgetător, Berbec) – este o perioadă pentru Fructe, Semințe.

Drumul Lunii trece prin fiecare constelație, progresiv, din zilele-rădăcină, până la sfârșitul lunii, când ajunge în perioada fructelor. Este vorba de același tip de succesiune, reluată ritmic, în fiecare lună, dar unde apar diferențe de la an la an. Edificatoare poate fi și prefața Calendarului Biodinamic, ediția 1978, unde sunt explicate, de exemplu, deosebirile dintre constelații și semnele clasice zodiacale.

Aproximativ aceleași efecte asupra plantelor s-au constatat și în ce privește ritmul sideral al Soarelui.

Perigeul Lunii, precum și Nodurile  și Eclipsele planetelor sunt un alt aspect luat în considerare. De pildă, nu se recomandă plantarea semințelor în timpul Nodurilor (reprezentând un punct de intersecție a orbitelor a două planete, care e tranzitat de o planetă în acel moment).

Opozițiile (două planete aflate la un unghi de 180 de grade una față de alta) reprezintă o perioadă în care forțele de viață ale plantei sunt puternic intensificate; aici acționează și fiecare constelație unde se află respectivele planete.

Conjuncțiile (a cel puțin trei planete simultan) nu sunt favorabile plantării de semințe. Experiența a dovedit că forțele planetelor se anulează una pe cealaltă, atunci când ele se află împreună pe aceeași direcție cosmică.

Trigoanele (atunci când două planete sunt poziționate în așa fel, încât, când le privim de pe Pământ, ele formează un unghi de 120 de grade) sunt mai degrabă relevante în ce privește efectul asupra plantelor al constelațiilor (care este ameliorat) unde se află respectivele planete.

De asemenea, nu doar constelațiile sunt marcate de unul dintre cele patru elemente (numite aici apă, aer/lumină, căldură și pământ). Planetele, la rândul lor, sunt guvernate de câte un element:

1. Căldura (Berbec, Leu, Săgetător): Saturn, Mercur, Pluto

2. Pământul (Taur, Fecioară, Capricorn): Soare, Pământ

3. Aerul/Lumina (Gemeni, Balanță, Vărsător): Jupiter, Venus, Uranus

4. Apa (Scorpion, Pești, Rac) – Marte, Lună, Neptun.

În cercetările legate de fenomenele meteorologice, Maria Thun a arătat că, atunci când o planetă se află într-o constelație de același element cu ea însăși, forțele ei sunt mult potențate. De exemplu, dacă o planetă guvernată de Apă se află în același tip de constelație, se pot aștepta perioade de ploaie.

Maria Thun a realizat și numeroase alte studii, experimentând cu preparatele biodinamice și adăugându-și contribuția valoroasă acestei mișcări de reînnoire a agriculturii. Calendarul Biodinamic rămâne, însă, poate cea mai vestită cercetare a ei, o lucrare care ajută anual numeroși fermieri, sau pe oricine dorește să crească plante în propria grădină.